Prin ghiocei se vindecă o iarnă,
De răceala ce un timp a prins-o,
Și lumea albă dintr-o privire o răstoarnă,
Și crește verdele ce inima i-a cuprins-o.
Și-așa începe o dragoste de primăvară,
Cu multe ploi ce-ți desenează un peisaj,
Și din copaci să lași petalele să cadă,
În timp ce vara îți face un masaj.
Și să zâmbești cuprins de-a ei căldură,
Uitând de lume și al ei necaz,
Trecând tot timpul ca-ntr-o bătătură,
Schimbând iar al anotimpului macaz.
Cu o toamnă și a ei pătură portocalie,
Să te-nvelesti în zilele cu vijelie,
Și sa treci prin ea ca printr-o bătălie,
Și fără sa vrei, iarna-și face temelie.
Și vezi cum cerul curge tot pe casă,
De parc-ar plânge toți îngerii în cor,
Și să te bucuri de tot ce vezi pe masă,
Ca primăvara aleargă înspre noi cu zor.