E un apus de soare magic,
În care eu privesc tâmpit,
Cum soarele în apă cade,
Și eu la pieptul tău mă simt iubit.
Se-ntunecă, și-n umbră aud doar șoapte,
Ce-nșiruiesc un tainic “te iubesc”,
Și cu al sărutului din miez de noapte,
De pieptul tău aș vrea să mă lipesc.
Să las luna-ncet să cânte,
Cu ale ei raze pe ai tăi obraji,
Din inima ta, tot răul să-l descânte,
Să-nceapă totul de la un scurtmetraj.